Satul Breb este situat \u00een partea central\u0103 \u0219i nordic\u0103 a bazinului Maramure\u0219ului, \u00een partea superioar\u0103 a bazinului r\u00e2ului Mara, la poalele masivului Gut\u00e2i, pe valea p\u00e2r\u00e2ului Breboia. Satul se afl\u0103 la 6 km de sta\u021biunea Ocna-Sugatag, la 27 km de Sighetu Marma\u0163iei \u0219i la 54 km de Baia Mare.<\/p>\n\n\n\n
\u00cempreun\u0103 cu satele Hoteni \u0219i \u0218ugatag, satul Breb face parte din comuna Ocna-Sugatag, de care se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 de 7 km.<\/p>\n\n\n\n
Accesul se face pe un drum local, la 1 km de drumul jude\u021bean DJ 109 F. La intrarea \u00een sat, ve\u021bi fi \u00eent\u00e2mpina\u021bi de celebra poart\u0103 din Maramure\u0219.<\/p>\n\n\n\n
Satul Breb cuprinde teritorii care au f\u0103cut parte din Cnezatul Marei \u00een perioada medieval\u0103 \u0219i care apar \u00een documente sub numele de Breb, Cop\u0103ci\u0219 (sau Cop\u0103ceni) \u0219i Valea Mare.<\/p>\n\n\n\n
Prima atestare scris\u0103 dateaz\u0103 din 20 martie 1360, c\u00e2nd regele Ludovic I de Anjou l-a recunoscut pe Drago\u0219, fiul Giuliei, ca proprietar al mo\u0219iilor din Breb, Cop\u0103ci\u0219, Slatina (actualul Ocna \u0218ugatag), Dese\u0219ti, H\u0103rnice\u0219ti \u0219i Sat \u0218ugatag. \u00cen aceste documente, satul apare sub numele de Villa Olahalis sau Hodpataka, care se traduce prin „satul oilor de p\u00e2r\u00e2u”, oile \u00eensemn\u00e2nd castor (un roz\u0103tor care s-a adaptat la via\u021ba acvatic\u0103, care \u00eentre timp a disp\u0103rut de pe aceste meleaguri, dar a c\u0103rui amintire este p\u0103strat\u0103 prin toponimie).<\/p>\n\n\n\n
Mai multe documente din secolele XIV-XVI vorbesc despre acest sat \u0219i despre familiile care \u00eel de\u021bineau.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen secolul al XIX-lea, aici a existat o \u0219coal\u0103 confesional\u0103, iar \u00een 1880 a fost \u00eenfiin\u021bat Corul Plugarilor din Breb. Localitatea era cunoscut\u0103 \u0219i pentru apele sale sulfuroase. P\u00e2n\u0103 \u00een 1918, aici \u00eenc\u0103 mai puteau fi v\u0103zute b\u0103i, unde, dup\u0103 cum se spune, a venit \u0219i \u00eemp\u0103ratul Austro-Ungariei Joseph al II-lea. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een 1910, \u00een sat existau 366 de case.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1912, printre cei 1670 de locuitori se num\u0103rau rom\u00e2ni \u0219i evrei, iar \u00een 1930 componen\u021ba na\u021bional\u0103 era urm\u0103toarea: 1530 de rom\u00e2ni, 159 de evrei \u0219i un rus. Potrivit Wikipedia, \u00een ceea ce prive\u0219te structura confesional\u0103, \u00een acela\u0219i an 1930, greco-catolicii, cu 1526 de persoane, erau majoritari, urma\u021bi de 159 de musulmani, 3 ortodoc\u0219i \u0219i 2 bapti\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n
Ast\u0103zi, satul Breb are 500 de case \u0219i 1500 de locuitori.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen sat s-au p\u0103strat monumente importante: biserica de lemn Sfin\u021bii Arhangheli Mihail \u0219i Gavril (1531); ansamblul Bisericii Sfin\u021bii Arhangheli, care cuprinde cimitirul, casa parohial\u0103 (1904) \u0219i poarta (o copie a originalului, dat\u00e2nd din 1790 \u0219i aflat\u0103 la Muzeul Satului din Sighetul-Marma\u021biei).<\/p>\n\n\n\n
Prin\u021bul Charles a vizitat satul \u00een 2004 \u0219i a sprijinit un proiect \u00een cadrul c\u0103ruia au fost aduse \u0219i restaurate trei case vechi din lemn din Breb, care pot fi v\u0103zute acum pe strada Casei.<\/p>\n\n\n\n
William Blacker, care a locuit mul\u021bi ani \u00een Breb, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1990, a devenit \u00eentre timp „nelalocul lui” \u0219i a publicat cu mare entuziasm o carte intitulat\u0103 „By the Enchanted Road: A Story of Love and Life in Romania”, pe care o promoveaz\u0103 cum nu se poate mai bine.<\/p>\n\n\n\n
Str\u0103zile din Breb formeaz\u0103 un lan\u021b de aproximativ 6 km lungime, urc\u00e2nd sau cobor\u00e2nd, trec\u00e2nd r\u00e2nd pe r\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 monumentele istorice din sat, dar \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 casele tradi\u021bionale care sunt \u00eempr\u0103\u0219tiate pe paji\u0219tile proasp\u0103t cosite \u0219i care par de basm. Por\u021bile Maramure\u0219ului sunt impresionante – folclorul local spune c\u0103, cu c\u00e2t por\u021bile sunt mai bogate \u00een decora\u021biuni, cu at\u00e2t familia este mai bogat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ca s\u0103 pricepi rolul \u015fi rostul bisericii din mijlocul satului \u00een\u0163elege c\u0103l\u0103torule c\u0103 aceasta se identific\u0103 cu inima ce pulseaz\u0103 via\u0163\u0103 \u00eentrun trup, este actul de identitate al comunit\u0103\u0163ii, este linia noastr\u0103, direct\u0103, cu ve\u015fnicia, liantul care \u00een toate vremile i-a unit pe cei ce i-au c\u0103lcat pragul; pentru aceasta absolut tot ce era semnificativ \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii se \u00eent\u00e2mpla \u00een \u015fi \u00een jurul Bisericii.<\/p>\n\n\n\n
Biserica Sfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavril a fost asem\u0103nat\u0103 cu o carte de istorie c\u0103ci are imprimat\u0103 \u00een ea (pentru cei ce \u015ftiu s\u0103 citeasc\u0103) influen\u0163a \u015fi amprenta fiec\u0103rei perioade istorice prin care s-a perindat.<\/p>\n\n\n\n
Ca o p\u0103str\u0103toare a marii clepsidre ce masoar\u0103 timpurile, ea \u00eens\u0103\u015fi av\u00e2nd 400 de ani, cu elemente de 500 de ani, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 din r\u0103d\u0103cina \u015fi pe vatra celei de dinaintea ei, a str\u00e2ns \u00een jurui \u015fi a adunat sub acoper\u0103m\u00e2ntul ei multe genera\u0163ii de trec\u0103tori prin via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Construit\u0103 de etnicii rom\u00e2ni ortodoc\u015fi la 1626, \u00een vechea tipologie a bisericilor maramure\u015fene (tip capel\u0103), a reu\u015fit s\u0103-i \u00eencap\u0103 \u015fi \u00eempace pe cei ce au ridicat-o: s\u0103-i \u00eencap\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntenii din dou\u0103 sate ce s-au unit \u015fi s\u0103 \u00eempace diferen\u0163ele sociale dintre nemne\u015fi (proprietarii de terenuri) \u015fi iobagi.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen\u0103l\u0163at\u0103 din lemn strajnic de stejar \u00eenc\u0103 dintru \u00eenceput a purtat un clop cu 100 de ani mai vechi dec\u00e2t ea c\u0103ci i-a fost a\u015fezat pe frunte turnul vechii biserici din Cop\u0103ci\u015f (1531), simbolul nemne\u015fiei, iar din corpul acelea\u015fi biserici, ce a fost str\u0103mutat\u0103 aici, a fost me\u015fte\u015fugit actualul acoperi\u015f (structura). A\u015fadar reciclarea nu este nicidecum vreun concept recent ori str\u0103in de aceste meleaguri mai ales c\u0103 s-au g\u0103sit, conform analizelor de laborator, pe acoperi\u015ful secundar, drani\u0163\u0103 (\u015findril\u0103) \u00eenc\u0103 de la 1475 (550 de ani).<\/p>\n\n\n\n
Mai apoi dup\u0103 1739, (c\u00e2nd este amintit ultimul episcop ortodox al Maramure\u015fului vremurilor acelora), sub st\u0103p\u00e2nirea austro-ungar\u0103, au fost \u00een\u015ftiin\u0163a\u0163i \u015fi maramure\u015fenii c\u0103 din porunca Casei Regale de la Viena, ei se vor numi de acum uni\u0163i cu Roma (greco-catolici) \u015fi biserica din Breb intr\u0103 \u00een patrimoniul Bisericii Unit\u0103 cu Roma.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timpul acestei c\u00e2rmuiri, \u00eentre anii 1854-1868, bisericu\u0163a a intrat \u00eentr-un proces de restaurare, aduc\u00e2ndui-se c\u00e2teva modific\u0103ri semnificative. S-a construit un nou altar, mult mai spa\u0163ios, cu influen\u0163e occidentale, s-a schimbat planimetria (din biseric\u0103 tip nav\u0103 \u00een tip cruce) iar pictura bisericeasc\u0103 original\u0103, de la 1626, afost acoperit\u0103 cu o pictur\u0103 decorativ\u0103 (br\u00e2ie cu motive tradi\u0163ionale ale vremii), s-au l\u0103rgit ferestrele \u015fi u\u015fa. Din vechiul altar ni se mai p\u0103streaz\u0103 piciorul Sfintei Mese, sculptat \u00een form\u0103 de potir (expus \u00een biseric\u0103) \u015fi vreo dou\u0103 icoane din iconostasul original.<\/p>\n\n\n\n
La 1948, din nou conducerea politic\u0103 „\u015ftie ce e mai bine”, de data aceasta Partidul Comunist Rom\u00e2n, \u00eei \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103 pe rom\u00e2nii din Ardeal c\u0103 de acum se vor numi din nou ortodoc\u015fi, deci l\u0103ca\u015ful de cult revine \u00een patrimoniul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 vorbe\u015fti despre leg\u0103tura dintre \u0163\u0103ranul rom\u00e2n autentic \u015fi biserica din sat este ca \u015fi cum ai vorbi de leg\u0103tura dintre om \u015fi propriul s\u00e2nge; \u0163\u0103ranul nu are leg\u0103tur\u0103 cu Biserica, el este \u015fi se simte parte din Biseric\u0103 iar Biserica parte din el, pur \u015fi simplu. Poate unora li se pare utopie aceast\u0103 stare de fapt \u00eens\u0103 \u00eei invit\u0103m pe ace\u015ftia s\u0103-\u015fi am\u00e2ne pentru oarece vreme experimentarea cotidianului propriu \u015fi merg\u00e2nd \u00eentr-un sat tradi\u0163ional rom\u00e2nesc s\u0103 caute s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 caute bucuria de a vie\u0163ui \u00een mijlocul crea\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi nu a omului; cine \u015ftie poate vor avea surpriza de a \u00eenv\u0103\u0163a mai multe din vorba simpl\u0103 a vreunui \u0163\u0103ran \u015fi se vor „lotri” mai mult dec\u00e2t afund\u00e2ndu-\u015fi nasul \u00een ce \u015ftiu ce de altfel valoroase studii \u0219i scrieri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen satul tradi\u0163ional rom\u00e2nesc via\u0163a social\u0103 se \u00eemplete\u015fte, p\u00e2n\u0103 la contopire, cu via\u0163a religioas\u0103, la care particip\u0103 to\u0163i, de la mic p\u00e2n\u0103 la mare. Deci dac\u0103 b\u0103rba\u0163ii au construit acest l\u0103ca\u015f atunci femeile au fost cele ce l-au \u00eempodobit cu lucrul m\u00e2inilor lor: \u015fterguri, cergi \u015fi \u0163oluri despre care avem „umila” preten\u0163ie de a fi prins Marea Unire (1918), motivele tradi\u0163ionale autentic maramure\u015fene, prezente \u00een \u0163es\u0103turi, confirm\u00e2nd aceasta.<\/p>\n\n\n\n
\u015ei s\u0103 nu uit\u0103m nici de crucile \u015fi icoanele dintre secolele XVII-XX, fiecare cu povestea ei, ce dau un plus de valoare patrimonial\u0103 bisericu\u0163ei Sfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavril din Breb. <\/p>\n\n\n\n
De stai s\u0103 socote\u015fti, a\u015fadar, consta\u0163i c\u0103 \u00een aceea\u015fi biseric\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u015fi Cop\u0103ci\u015ful \u015fi Brebul; \u015fi nemne\u015fii \u015fi iobagii; ba a ortodoc\u015filor, ba a uni\u0163ilor; \u015fi a b\u0103rba\u0163ilor \u015fi a femeilor; o parte de la 1531, alt\u0103 parte de la 1626 iar alta de la 1868 \u00eens\u0103 pe to\u0163i adun\u00e2ndu-i, pe to\u0163i str\u00e2ng\u00e2ndu-i la piept \u00eenc\u00e2t ajungi s\u0103 realizezi c\u0103 nu biserica apar\u0163ine unora ci noi, to\u0163i, suntem ai bisericii, inima acestei comunit\u0103\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","object-type":[34,58,64,46],"class_list":["post-3246","object","type-object","status-publish","hentry","object-type-church","object-type-istorie","object-type-monument-ro","object-type-romania"],"acf":[],"yoast_head":"\n