\u201eColonia Pictorilor\u201d este amplasat\u0103 pe un teren \u00een suprafa\u0163\u0103 de 13.417mp, a\u015fez\u0103m\u00e2ntul fiind format din spa\u0163ii de crea\u0163ie organizate \u00een 5 corpuri de cl\u0103dire construite \u00een anii 1900 \u2013 1911 – 1920- 1968 precum \u015fi o cl\u0103dire contemporan\u0103 proiectat\u0103 \u015fi construit\u0103 \u00een anul 2012, denumit\u0103 Punct de documentare \u015fi comunicare vizual\u0103. Se afl\u0103 pe Lista monumentelor istorice din 2010 la pozi\u0163ia 194, \u00eenscris cu codul MM-II-a-A-04494.<\/p>\n\n\n\n
Acest a\u015fez\u0103m\u00e2nt artistic a fost fondat \u00een 1898, la ini\u0163iativa pictorului \u015fi pedagogului maramure\u015fean Simon Hollosy ( 1857-1918), prin Hot\u0103r\u00e2rea Prim\u0103riei ora\u015fului Baia Mare 27 martie 1898, \u2019\u2019pentru instituirea unei colonii de pictur\u0103 permanente la Baia Mare.\u2019\u2019 Atunci, municipalitatea, reprezentat\u0103 de primarul Oliver Thurmann, a decis construirea unui num\u0103r de 8 ateliere, c\u00e2te unul pentru fiecare din semnatarii scrisorii adresate Consiliului ora\u015fului Baia Mare: Hollosy Simon, K\u00e1roly Ferenczi, Bela Gr\u00fcnwald, J\u00e1nos Thorma, Istv\u00e1n R\u00e9ti, Oszk\u00e1r Glatz, Cs\u00f3k Istv\u00e1n, Horthy B\u00e9la. Demersul nu a fost finalizat imediat, \u00een evolu\u0163ia edilitar\u0103 exist\u00e2nd mai multe etape, fiecare dintre acestea concretiz\u00e2ndu-se prin anumite construc\u0163ii care alc\u0103tuiesc ast\u0103zi patrimoniul a ceea ce se nume\u015fte Colonia Pictorilor Baia Mare. <\/p>\n\n\n\n
Astfel, \u00een anul 1900 s-a finalizat cl\u0103direa care ad\u0103postea 2 ateliere, pe un teren ml\u0103\u015ftinos de pe malul r\u00e2ului S\u0103sar, proprietate a ora\u015fului, zona nefiind sistematizat\u0103 la acea dat\u0103. Atelierele au fost \u00eenchiriate de Consiliul ora\u015fului lui Istv\u00e1n R\u00e9ti \u015fi Bela Gr\u00fcnwald,. \u00cen anii 1910 \u015fi 1911, \u00een aceea\u015fi zon\u0103, municipalitatea construie\u015fte 2 noi imobile, \u00een baza proiectelor arhitec\u0163ilor maghiari Balint \u015fi Jambor. Cele 2 cl\u0103diri (o \u015ecoal\u0103 de pictur\u0103 \u015fi un corp de cl\u0103dire cu ateliere) au fost finalizate \u00een prim\u0103vara anului 1911 Cl\u0103direa \u015fcolii era compus\u0103 dintr-o sal\u0103 de expozi\u0163ii, iluminat\u0103 din partea superioar\u0103 printr-un acoperi\u015f din sticl\u0103 (8×14 m) \u015fi din 2 ateliere. Cealalt\u0103 cl\u0103dire, cu parter \u015fi etaj, cuprindea 4 ateliere, c\u00e2te o camer\u0103 \u015fi dependin\u0163e. \u00cen acela\u015fi an s-a oficializat din punct de vedere juridic existen\u0163a \u015ecolii \u015fi coloniei de la Baia Mare, prin \u00eenfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii Pictorilor B\u0103im\u0103reni.<\/p>\n\n\n\n
O alt\u0103 etap\u0103 \u00een evolu\u0163ia zestrei edilitare a coloniei s-a derulat dup\u0103 anul 1968, c\u00e2nd au fost proiectate \u015fi s-au construit 2 noi corpuri de cl\u0103dire (P \u015fi P+1), cu 6 ateliere de crea\u0163ie pentru Galeriile de Art\u0103 ale Fondului Plastic Baia Mare.<\/p>\n\n\n\n
Vreme de un secol, aici au activat, temporar sau permanent peste 3000 de arti\u015fti plastici din Anglia, Austria, Cehia, Croa\u0163ia, Elve\u0163ia, Fran\u0163a, Germania, India, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Rom\u00e2nia, Rusia, SUA, Slovacia, Spania, Suedia, Ucraina, Ungaria, Yugoslavia. \u00centr-o cronologie propus\u0103 de dr. Tiberiu Alexa (1993), directorul Muzeului Jude\u0163ean de Art\u0103 din Baia Mare, Centrul Artistic Baia Mare a parcurs trei etape distincte: faza afirm\u0103rii (1896-1918), faza dezvolt\u0103rii (1919-1950) \u015fi faza diversific\u0103rii (1951-prezent), marc\u00e2nd apari\u0163ia unor noi forme institu\u0163ionale, dar \u015fi prezen\u0163a actelor \u015fi faptelor istorice petrecute \u00een acest domeniul al artelor plastice. Astfel, organisme specializate au acoperit , de-a lungul timpului, toate domeniile specifice ale vie\u0163ii artistice: \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, produc\u0163ia artistic\u0103 propriu-zis\u0103, circula\u0163ia \u015fi consumul public, practicile de achizi\u0163ionare \u015fi colec\u0163ionare dar \u015fi cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi valorificarea patrimoniului artistic istorizat. (dr. Tiberiu Alexa)<\/p>\n\n\n\n
Prin proiectul de reabilitare desf\u0103\u0219urat \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 2015-2017, Centrul de Art\u0103 Contemporan\u0103 Colonia Pictorilor propune azi o multifunc\u021bionalitate a spa\u021biilor astfel \u00eenc\u00e2t ele s\u0103 poat\u0103 g\u0103zdui cursuri \u0219i activit\u0103\u021bi de crea\u021bie, conferin\u021be, activit\u0103\u021bi culturale actuale de amploare. O parte din cele 28 de reziden\u021be pentru arti\u0219ti fac parte dint-un proiect de schimburi \u00een cadrul c\u0103ruia spa\u021biul Coloniei Pictorilor se va dinamiza \u0219i va rec\u0103p\u0103ta dimensiunea european\u0103. Prin sistematizarea pe vertical\u0103 a spa\u021biului exterior, foarte generos \u0219i cu o vegeta\u021bie p\u0103strat\u0103 foarte bine pentru zona central\u0103 a ora\u0219ului se pune \u00een valoare contrastul dintre cele 6 edificii din incint\u0103 \u0219i elementul natural cu aspect de parc. Func\u021biunea de galerie de art\u0103 este optimizat\u0103, spa\u021biu imperios necesar pentru un centru artistic cu o asemenea istorie.<\/p>\n\n\n\n
Acest sit cultural reprezint\u0103 comunitatea, ce se identific\u0103 \u015fi particip\u0103 pentru definirea lui. Altfel spus, Centrul de Art\u0103 Contemporan\u0103 Colonia Pictorilor devine un dispozitiv puternic prin care breasla artistic\u0103 b\u0103im\u0103rean\u0103 produce \u015fi scoate la vedere identitatea proprie. Acest spa\u0163iu astfel g\u00e2ndit \u015fi creat este pe de o parte o oglind\u0103 a breslei artistice, un loc de ospitalitate, o interfa\u0163\u0103, permi\u0163\u00e2nd turi\u015ftilor s\u0103 cunoasc\u0103 acest specific local cu caracter interna\u0163ional. Prin tot ceea ce este, acest loc va comunica legat de unicitatea lui.<\/p>\n\n\n\n
Finan\u021barea acestui proiect a fost asigurat\u0103 integral din bugetul local al Municipiului Baia Mare, \u00een valoare de aproximativ 3.200.000 euro. Municipiul Baia Mare a recuperat investi\u0163ia realizat\u0103 de la bugetul local, gra\u0163ie proiectului de finan\u0163are Regio, \u201eValorizarea patrimoniului cultural, prin restaurarea \u015fi reabilitarea Coloniei Pictorilor\u201d prin contribu\u0163ia Uniunii Europene prin contractul de finan\u0163are nr. 3466 \/ 11.12.2018.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","object-type":[62,60,58,46],"class_list":["post-3234","object","type-object","status-publish","hentry","object-type-arta","object-type-galerie","object-type-istorie","object-type-romania"],"acf":[],"yoast_head":"\n