Ideea \u00eenfiin\u021b\u0103rii unui muzeu \u00een Baia Mare a ap\u0103rut la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, c\u00e2nd existau deja colec\u021bii destul de consistente de „obiecte vechi”, valorificate prin prima expozi\u021bie istoric\u0103. La 31 august 1899, gra\u021bie eforturilor istoricului Sch\u04e7nherr Gyula, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Asocia\u021bia Muzeului din Baia Mare, a c\u0103rei activitate intens\u0103 a dus la deschiderea pentru public a Muzeului ora\u0219ului Baia Mare la 19 iunie 1904.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, muzeul \u0219i-a completat colec\u021biile \u00een principal prin dona\u021bii, mai ales \u00een domeniul c\u0103r\u021bilor, al descoperirilor arheologice, al monedelor, medaliilor, armelor antice etc. Astfel, \u00een 1901, colec\u021bia muzeului era format\u0103 din 2.441 de piese, \u00een 1904 – 6.938 de piese, pentru ca \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial num\u0103rul exponatelor s\u0103 ajung\u0103 la 11.489 de piese.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen perioada interbelic\u0103, Muzeul din Baia Mare \u0219i-a reorganizat colec\u021biile, iar prima expozi\u021bie a fost deschis\u0103 \u00een 1924.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1951, Muzeul din Baia Mare a devenit muzeu de istorie local\u0103, iar \u00een perioada 1968-2006 a func\u021bionat sub denumirea de „Muzeul Jude\u021bean Maramure\u0219”, av\u00e2nd cinci sec\u021bii: istorie \u0219i arheologie, art\u0103, etnografie \u0219i art\u0103 popular\u0103, istorie natural\u0103 \u0219i istorie tehnic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen prezent, Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219 este o institu\u021bie public\u0103 de cultur\u0103 subordonat\u0103 Consiliului Jude\u021bean Maramure\u0219, care asigur\u0103 resursele financiare necesare pentru realizarea obiectivelor derivate din func\u021biile de baz\u0103 ale muzeului.<\/p>\n\n\n\n
Pe l\u00e2ng\u0103 Monet\u0103ria, care a fost construit\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea, muzeul g\u0103zduie\u0219te \u0219i un important monument istoric care a f\u0103cut parte din sistemul de fortifica\u021bii al ora\u0219ului medieval Baia Mare, Bastionul M\u0103celarilor. Acesta a fost redat comunit\u0103\u021bii locale \u0219i a reintrat \u00een circuitul turistic \u00een 2011 datorit\u0103 proiectului „Restaurarea \u0219i revitalizarea Bastionului M\u0103celarilor din Baia Mare, Maramure\u0219”, implementat de Consiliul Jude\u021bean Maramure\u0219.<\/p>\n\n\n\n
Patrimoniul muzeal, format din diferite categorii de bunuri culturale, unele dintre ele de importan\u021b\u0103 local\u0103, regional\u0103 \u0219i chiar na\u021bional\u0103, este expus \u00een vasta suprafa\u021b\u0103 a fostei Monet\u0103rii a ora\u0219ului \u0219i a Bastionului M\u0103celarilor.<\/p>\n\n\n\n
Conform statisticilor, acesta are 75.509 numere de inventar, din care patrimoniul arheologic cuprinde 35.745 de artefacte, iar sec\u021biunea Istorie include 24.128 de piese structurate \u00een colec\u021bii de arheologie medieval\u0103, tezaure monetare, unelte de atelier, cu\u021bite \u0219i specimene, stampe \u0219i fotografii, documente, echipamente miniere \u0219i patrimoniu memorial. Acestea sunt completate de 9278 de volume (secolele XVI-XX) din colec\u021bia de carte \u0219i documente, precum \u0219i de colec\u021bia de carte curent\u0103, care include 10322 de volume (publica\u021bii specializate, anuare etc.).<\/p>\n\n\n\n
Patrimoniul arheologic provine din cercet\u0103ri arheologice sistematice \u0219i preventive, investiga\u021bii de suprafa\u021b\u0103, precum \u0219i din descoperiri accidentale care traseaz\u0103 liniile evolu\u021biei umane pe o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. O parte din artefactele descoperite sunt expuse \u00een cadrul expozi\u021biei permanente „Comorile epocii bronzului din Transilvania de Nord”.<\/p>\n\n\n\n
Un alt segment important cuprinde comori monetare, produse de cioplire a pietrei, \u00eensemne \u0219i produse de breasl\u0103, modele \u0219i sigilii, arme albe \u0219i de foc, \u0219tampile \u0219i documente, toate acestea permi\u021b\u00e2nd reconstituirea dinamicii evolu\u021biei ora\u0219ului regal liber din Baia Mare.<\/p>\n\n\n\n
Mineritul a fost mult timp coloana vertebral\u0103 economic\u0103 a zonei Baia Mare, un patrimoniu muzeal care ne permite s\u0103 reconstituim evolu\u021bia acestuia, cu aproximativ 1500 de exponate. Unelte, mijloace de transport al minereului, iluminat subteran, documente \u0219i fotografii se reg\u0103sesc \u00een colec\u021bia de istorie minier\u0103, multe dintre acestea fiind unice. Acestea sunt completate de componente care s-au p\u0103strat la fa\u021ba locului de la prima rafin\u0103rie din Rom\u00e2nia, care a func\u021bionat \u00een acest spa\u021biu din 1926 p\u00e2n\u0103 \u00een 1967, inclusiv Trezoreria, locul \u00een care erau depozitate lingourile de aur \u0219i argint \u00eenainte de a ajunge \u00een seifurile BNR. Toate acestea pot fi v\u0103zute \u00een expozi\u021bia permanent\u0103 Minerit \u0219i civiliza\u021bie \u00een Maramure\u0219, unic\u0103 \u00een peisajul expozi\u021bional rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n
O atrac\u021bie deosebit\u0103 pentru public este reprezentat\u0103 de colec\u021bia de ceasuri (aproximativ 300 de piese), cu c\u00e2teva piese excep\u021bionale care confer\u0103 expozi\u021biei permanente C\u0103l\u0103torie \u00een universul ceasurilor o valoare cultural\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 deosebit\u0103. De la uria\u0219e ceasuri de turn la mici ceasuri de mas\u0103 \u0219i de buzunar, de la un pendul de perete din timpul Revolu\u021biei Franceze (1789) la un ceas de control, toate acestea st\u00e2rnesc curiozitatea publicului, fascinat de decorul somptuos tipic stilului Rococo, de unele ceasuri de perete sau de piedestal, precum \u0219i de motivele florale \u0219i de emailurile pictate cu mare talent de vechii mae\u0219tri.<\/p>\n\n\n\n
Acest patrimoniu excep\u021bional este, de asemenea, un important mediator al educa\u021biei muzeale, institu\u021bie care deruleaz\u0103 programe \u0219i proiecte de succes la acest nivel de activitate: „Muzeul Viu”, Societatea Didactic\u0103 „Genera\u021bia Istoricilor”, Tab\u0103ra de Arheologie Experimental\u0103 V\u0103lenii \u0218omcutei, „4 Cultura Ta” – 4 monumente medievale din ora\u0219ul \u00een care locuiesc \u0219i studiez, „Muzeul f\u0103r\u0103 bariere” – Accesul la cultura muzeal\u0103 pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i „Marile civiliza\u021bii ale antichit\u0103\u021bii”.<\/p>\n\n\n\n
Cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een domeniul patrimoniului se concretizeaz\u0103 prin studii \u0219i articole publicate \u00een publica\u021biile Muzeului Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219, respectiv \u00een Anuarul Marma\u021bia \u0219i \u00een seria Biblioteca Marma\u021bia, Colec\u021bii muzeale, Studii \u0219i cercet\u0103ri maramure\u0219ene, Muzeul Viu.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","object-type":[58,33,46],"class_list":["post-3228","object","type-object","status-publish","hentry","object-type-istorie","object-type-museum","object-type-romania"],"acf":[],"yoast_head":"\n