Cei mai mul\u021bi exper\u021bi dateaz\u0103 biserica de lemn „Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Paraschiva” de la Dese\u0219ti la 1770, aceasta fiind \u00eenscris\u0103 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO \u00een 1999. Picturile post-bizantine din secolul al XVIII-lea, tipice Maramure\u0219ului, acoper\u0103 \u00eenc\u0103 pere\u021bii a trei \u00eenc\u0103peri \u0219i sunt asociate cu numele a doi mari arti\u0219ti, Radu Munteanu \u0219i Alexandru Ponehalsa.<\/p>\n\n\n\n
Biserica de lemn din Dese\u0219ti a fost supus\u0103 unor ample lucr\u0103ri de restaurare \u00een perioada 1996-1998, axate pe arhitectura general\u0103 \u0219i pe picturile murale, iar \u00een 1999 a fost inclus\u0103 \u00een Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.<\/p>\n\n\n\n
Biserica dateaz\u0103 de la jum\u0103tatea secolului al XVIII-lea (1770, de Titus Bud \u0219i Joby Patterson; 1780, de Alex Babo\u0219). Ini\u021bial, a apar\u021binut cultului greco-catolic, pentru ca mai t\u00e2rziu ortodoc\u0219ii s\u0103 preia l\u0103ca\u0219ul de cult.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit speciali\u0219tilor, biserica din Dese\u0219ti a fost construit\u0103 cu zece ani \u00eenainte ca pictura interioar\u0103 (parietal \u0219i iconostas) s\u0103 fie finalizat\u0103, este perfect conservat\u0103 \u0219i este un exemplu de pictur\u0103 mural\u0103 maramure\u0219ean\u0103 post-bizantin\u0103 din secolul al XVIII-lea.<\/p>\n\n\n\n
Pictorii bisericii (educa\u021bi de nobilii maramure\u0219eni) au fost Radu Munteanu \u0219i Gheorghe, al\u0103turi de Alexandru Ponehalschi (artist polonez la origine, a c\u0103rui prim\u0103 lucrare, \u00eenregistrat\u0103 \u00een 1751, a fost o icoan\u0103 a Maicii Domnului cu Pruncul de la M\u0103n\u0103stirea B\u00e2rsana).<\/p>\n\n\n\n
Iconostasul bisericii din Dese\u0219ti este format din trei registre suprapuse, cu patru icoane \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti (mobile) \u00een partea inferioar\u0103. Scenele sunt urm\u0103toarele: R\u0103stignirea, \u00cenmorm\u00e2ntarea \u0219i \u00cenvierea au fost pictate pe t\u00e2mpla superioar\u0103. \u00cen cel de-al doilea registru, Dumnezeu Tat\u0103l se afl\u0103 \u00een centru, iar profe\u021bii apar pe flancuri. Scena lui Isus apare \u00een mijlocul celui de-al treilea registru, cu apostolii de o parte \u0219i de alta a lui.<\/p>\n\n\n\n
Biserica de la Dese\u0219ti, aflat\u0103 \u00een patrimoniul mondial UNESCO, are paisprezece icoane pictate \u00een tempera pe suporturi de lemn. Icoana care \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Iisus Pantocrator a fost pictat\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, iar restul dateaz\u0103 din acela\u0219i secol XVIII. Fecioara cu Pruncul \u0219i Iisus au fost pictate \u00een 1752, conform inscrip\u021biei de pe prima icoan\u0103, \u0219i f\u0103ceau probabil parte din iconostasul vechii biserici.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru Ponehalschi a pictat icoanele reprezent\u00e2nd pe Iisus Pantocrator (15 mai 1778) \u0219i Fecioara cu Pruncul \u00een 1778.<\/p>\n\n\n\n
Se crede c\u0103 Radu Munteanu (originar din Ungureni, \u021aara L\u0103pu\u0219ului) a pictat aici patru icoane: \u00cen\u0103l\u021barea lui Iisus, Botezul Domnului, Transfigurarea Domnului \u0219i Sf\u00e2nta Paraschiva. Ocrotitoarea bisericii este icoana Sfintei Paraschiva (sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea).<\/p>\n\n\n\n
Cupola naosului simbolizeaz\u0103 cerul. Pe bolta bisericii au fost pictate Fecioara Maria care se roag\u0103, Iisus \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u0219i patru arhangheli – imagini mari din Vechiul Testament. Ciclul Patimilor cuprinde \u0219aisprezece scene atribuite lui Radu Munteanu, iar chipurile martirilor (sfin\u021bi militari, pustnici \u0219i m\u0103rturisitori) de pe partea inferioar\u0103 a pere\u021bilor atrag aten\u021bia.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen pronaos (un loc de acces \u0219i rug\u0103ciune rezervat femeilor), se pot vedea scene din Judecata de Apoi – iadul (trei pere\u021bi i-au fost aloca\u021bi). Biserica din Dese\u0219ti a fost reprezentat\u0103 \u00een picturile „Lenea”, „Moartea, ciuma \u0219i foametea”. Partea superioar\u0103 a peretelui sudic este dominat\u0103 de imaginea lui Moise care \u00eei conduce pe p\u0103g\u00e2ni la judecata lui Iisus. \u00cen pronaos, deasupra intr\u0103rii, diametral opus lui Iisus Judec\u0103torul, apare Fecioara Maria sub forma unei rug\u0103ciuni.<\/p>\n\n\n\n
Biserica de lemn de la Dese\u0219ti face parte din categoria bisericilor mari de lemn, at\u00e2t din punct de vedere al num\u0103rului de \u00eenc\u0103peri, c\u00e2t \u0219i al sistemului de bol\u021bi din interior. Lemnul bisericii a fost t\u0103iat \u00een localitatea numit\u0103 Valea Caselor, nu departe de biseric\u0103 (Al. Babo\u0219, Urmele…, p. 149).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen unele documente p\u0103strate \u00een arhiva DJC Maramure\u0219 se precizeaz\u0103 c\u0103 este din lemn de ulm (Traian Ursu, Scurt istoric, anii 70-80), \u00een timp ce altele men\u021bioneaz\u0103 doar „lemn tare” (Carte monument, 1962, Al. Cump\u0103na\u0219u).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cadrul celui mai recent proiect de restaurare, arhitectul Niels Auner descrie sistemul de construc\u021bie al bisericii astfel: <\/p>\n\n\n\n
A. Talp\u0103 de stejar 20\u00d725 cm.<\/p>\n\n\n\n
B. Pere\u021bii de \u00eenchidere \u0219i pere\u021bii desp\u0103r\u021bitori sunt din lemn de stejar sculptat, sus\u021binu\u021bi de un sistem de blocuri, cu \u00eembin\u0103ri \u00een coad\u0103 de r\u00e2ndunic\u0103 la col\u021buri \u0219i intersec\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
C. Bolta de deasupra naosului este semicilindric\u0103, realizat\u0103 din b\u00e2rne de molid, sus\u021binut\u0103 prin timpanele marginale;<\/p>\n\n\n\n
D. Turnul clopotni\u021b\u0103 \u00een form\u0103 de prism\u0103 dreptunghiular\u0103 este alc\u0103tuit dintr-un sistem de st\u00e2lpi, fixat \u00een partea inferioar\u0103 pe 2 perechi de schele \u00eencruci\u0219ate care se sprijin\u0103 pe pere\u021bii pronaosului, iar \u00een partea superioar\u0103 pe 2 perechi de grinzi de contur, pe care se sprijin\u0103 pe bolta turnului, deasupra c\u0103reia se fixeaz\u0103 coifurile, respectiv c\u0103priorii coifului \u015farpantei.<\/p>\n\n\n\n
F. \u0218arpanta cl\u0103dirii bisericii este realizat\u0103 din ferme de molid sculptat, compuse din c\u0103priori sus\u021binu\u021bi pe perimetru de co\u0219uri fixate cu cle\u0219ti (capse), care asigur\u0103 o bun\u0103 rigiditate a sistemului. Volumul bisericii se caracterizeaz\u0103 prin prezen\u021ba unui tavan dublu, tipic pentru bisericile mari din Maramure\u0219.<\/p>\n\n\n\n
Dimensiuni: Ac: suprafa\u021b\u0103 construit\u0103 91,43 mp.<\/p>\n\n\n\n
Ac: suprafa\u021b\u0103 util\u0103 78,47 mp.<\/p>\n\n\n\n
h: \u00cen\u0103l\u021bimea exterioar\u0103 a coamei 10,00 m.<\/p>\n\n\n\n
H: \u00cen\u0103l\u021bimea turnului 18,85 m.<\/p>\n\n\n\n
Pictura bisericii, ca \u0219i \u00een cazul altor biserici din Maramure\u0219, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 scene din Vechiul \u0219i Noul Testament \u00eentr-o paralel\u0103 moralizatoare. „Organizarea compozi\u021bional\u0103 general\u0103 a picturii Dese\u0219ti se realizeaz\u0103 prin divizarea suprafe\u021bei cu dungi cu motive florale, frunze \u0219i flori rotunde sau din familia lalelelor, desf\u0103\u0219urate \u00een meandru (… ) At\u00e2t scenele, c\u00e2t \u0219i personajele din cadrul lor sunt mai degrab\u0103 juxtapuse dec\u00e2t compozi\u021bionale, efectul de unitate decurg\u00e2nd din ritmul decorativ reflectat \u00een ansamblu (…) Figurile sunt cel mai adesea reprezentate din fa\u021b\u0103, cu gesturi extrem de joase \u0219i stereotipuri; c\u00e2teva imagini de profil sunt de fapt doar bra\u021be \u0219i picioare, capul \u0219i corpul fiind vizibile din fa\u021b\u0103. Personajele poart\u0103 haine rigide, care cad \u00een falduri drepte, schi\u021bate, neanatomice, desenate cu negru \u0219i uneori accentuate cu alb pentru a crea o senza\u021bie de volum. (…) Costumele cele mai variate \u0219i mai pitore\u0219ti apar la neamurile p\u0103c\u0103to\u0219ilor din Judecata de Apoi: turcii \u0219i t\u0103tarii cu \u0219aluri, tunici \u0219i pelerine, cu diferite tipuri de i\u0219lice, germanii \u00een costume \u00eenchise cu brandenburguri \u0219i p\u0103l\u0103riu\u021be cu borul mic, \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u201efr\u00e2nci\u201d elegan\u021bi, \u00een tunici scurte \u0219i pantaloni str\u00e2m\u021bi, cu p\u0103l\u0103rii foarte \u00eenalte.” (Anca Bratu, Frescele Maramure\u0219ului, pp. 188-189).<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","object-type":[34,46,36],"class_list":["post-3222","object","type-object","status-publish","hentry","object-type-church","object-type-romania","object-type-unesko"],"acf":[],"yoast_head":"\n